Nu trece zi in care sa nu intalnesc macar o persoana care sa viseze la venirea primaverii, care sa isi doreasca cu ardoare caldura soarelui de primavara pe pielea batuta de frigul unei ierni prea geroase.
Si eu sunt la fel. Am zile in care ma bucur de comoditatea casei mele calduroase si a unui ceai bun fierbinte. Insa de multe ori mi se intampla sa ravnesc dupa verdele naturii ce imi incanta ochii si dupa galbenul soarelui ce imi incarca bateriile.
Si totusi, cum fac sa ma bucur de cel putin inca o luna de iarna?
- Nu pot hiberna pentru ca merg la serviciu
- Nu pot calatori in Thailanda pentru ca nu am 2.000 de euro
- Refuz majoritatea intalnirilor si iesirilor in oras pentru ca mi-e frig sa ies din casa
- Nu mi-a placut niciun sport de iarna intr-atat incat sa ma bucur de beneficiile anotimpului alb
- Cabanele de la munte nu sunt destinatia mea favorita pentru relaxare in anotimpul geros
- Parul imi cade mai mult, iar unghiile sunt mai casante
- Chiar si cu cizme imblanite resimt neplacerile frigului atunci cand ma plimb, si eu ador sa ma plimb…
Ce m-a invatat iarna
Vestea buna e ca incep sa vad si partea buna a iernii si motivul pentru care mi-e dat sa traiesc intr-o tara cu cel putin 3 luni de iarna. Precum ghioceii ce isi scot capetele timide de sub zapada, tot asa apar in viata mea si motivele de bucurie pentru aceasta perioada aparent searbada.
Pentru mine, iarna a devenit un bun prilej pentru:
- odihna si leneveala (multe studii recente arata ca leneveala poate fi buna pentru noi)
- mai mult timp dedicat lecturii – in noiembrie aveam 3-4 carti incepute, iar la jumatatea lui ianuarie le-am terminat pe toate
- meditatie si cugetare asupra naturii noastre umane si divine, asupra menirii mele
- imbratisari calde si crearea unui cadru intim in cuplu
- planificare si organizare atenta a anului ce tocmai a inceput
- rasfat pur feminin – tratamente faciale, uleiuri esentiale, exercitiul caprioarei, workshop-uri pentru femei
- atentie la detalii pe care le omit atunci cand sunt imbatata de miresmele celorlalte anotimpuri
- posibilitatea detasarii de ceea ce consideram esential – asa cum natura se dezgoleste de tot si ramane la esenta, la fel am simtit si eu la inceputul acestui an detasarea de aspecte ce pana atunci le consideram parte din mine.
Sunt recunoscatoare Divinului pentru aceasta perioada de introspectie si de linistire. Ele ma ajuta sa realizez ca nu sunt un robot mereu in miscare, mereu pusa pe fapte, ci o fiinta umana conectata la Natura si care urmeaza legile acesteia.